Inceputuri urbane

Fondarea unei dioceze catolice la Oradea, în 1083, hotărâtă de regele maghiar Ladislau I (Ladislas I) 1077 – 1095, este o primă şi semnificativă dovadă a ancorării acestei zone în civilizaţia occidentală, dar şi o necesitate a papalităţii de a-i converti pe localnicii nemaghiari, majoritari şi ortodocşi. Aceştia îşi proclamau legătura politică şi spirituală cu cel mai important oraş al Europei de atunci, Constantinopol – capitala Imperiului bizantin şi a ortodoxiei. De regele amintit, sanctificat în 1192 (ajuns „Szent László“), se leagă tradiţia fondării oraşului, pomenit de la început în limba latină, cu numele de Varadinum. Îndrăgostit de frumuseţea şi exotismul acestor locuri, cu apă termală şi nuferi, regele Ladislau fondează aici, pe malul stâng al Crişului Repede, o mănăstire (în cinstea Fecioarei Maria), lăsând ca dispoziţie testamentară să fie înmormântat chiar în acest loc! Biserica catolică devine, cum era firesc, stăpâna locului, episcopia orădeană – fondată tot de Ladislau I – provocând dispariţia episcopiei de la Biharea, din apropiere – un indiciu foarte important al dezvoltării urbane din jurul mănăstirii orădene. Din punct de vedere militar, zona era foarte bine aleasă, ea fiind fortificată natural de întrepătrunderea de ape de aici (inclusiv apă termală care nu îngheaţă iarna!) ce […]