Explorând o mică parte a Oradiei, descoperi clădiri decorate minuțios, simboluri așezate alocuri dar și povești și legende ce te transpun într-o altă epocă.
O clădire a cărei istoric impresionează este Palatul Greco Catolic. Trecând prin perioade de glorie, dar si de restriște, Palatul câștigă victoria împotriva incendiului iscat în anul 2017. Astăzi putând fii admirat în Piața Unirii.
Stil
Palatul este construit în stil eclectic, în care stilul dominant este cel neogotic, dar este o împletire rafinată, firească, de mare artă între mai multe stiluri: romanic, rococo, baroc, art nouveau.
Clădirea a fost edificată pe două nivele: jos biblioteca, administrația, birouri, iar sus saloanele episcopale.
Întregul frontispiciu este asimetric și foarte variat, elementele neogotice dominând vizual edificiul. Ancadramentul accesului este continuat până la nivelul acoperișului, de la baza acestuia pornind două turnulețe de o parte și de alta a porții. Colțul clădirii este marcat de un turn aparent, doar acoperișul colțului clădirii creând această iluzie prin forma sa conică, diferită de restul învelitorii.
Istoric
În secolul al XVIII-lea episcopul romano-catolic Paul Forgách a ridicat pe amplasamentul actualului imobil o casă parohială pentru parohul Bisericii Romano-Catolice Sf. Ladislau , după construirea bisericii respective.
În 1748 episcopul Meletie Covaci, vicar al episcopului romano-catolic, a primit această casă cu opt camere, pentru a-i servi drept reședință. Moise Dragoș, primul episcop al nou înființatei Eparhii de Oradea Mare, a ridicat un etaj la clădirea veche, în 1778. În anul 1836 imobilul a ars într-un incendiu și a fost refăcut. În anul 1875 episcopul Ioan Olteanu a construit o nouă aripă a reședinței episcopale, unde au fost amplasate birourile și fondurile diecezane, tot atunci fiind refăcută și fațada principală.
La începutul secolului al XX-lea, în timpul episcopului Demetriu Radu, clădirea a fost reconstruită după planurile arihitectului Kalman Rimanoczy (fiul). Construcţia durează din 1903 până în 1905. Încadrată de două turnuri laterale şi dominată de turnul care face legătura dintre cele două aripi, clădirea este o rafinată combinare eclectică cu multiple elemente decorative romanice şi bizantine
În 1948 a fost sechestrată de comuniști și transformată în școală populară, iar ulterior a devenit sediul Bibliotecii Județene.
În 1992, după căderea regimului comunist, edificiul a fost retrocedat proprietarilor de drept, dar fizic aceștia au intrat în posesia lui abia în 2005-2006, după mai multe dispute cu conducerea Bibliotecii Județene.
În 2007, fațada a fost reabilitată, dar interiorul a ajuns în stare avansată de degradare, nefiind supus niciunei renovări de peste un secol.
Palatul după incendiul din 25 august 2018
În 25 august 2018, în jurul orei 21:30, un incendiu puternic a afectat cca. 1.300 m², tavanul de la etajul 1 și acoperișul fiind distruse. Clădirea se afla în conservare și nu era asigurată în caz de incendiu, parese că acesta ar fi fost provocat de un scurtcircuit. Palatul a fost preluat în administrare de Primăria Oradea, care s-a angajat ca în trei ani să îi redea strălucirea. Lucrările de reabilitare ale clădirii au început în septembrie, urmând a fi finalizate în 2021.
Acesta este astăzi o adevarată emblemă citadină a artei de a construi şi a artei de a restaura. Trecutul şi prezentul se întâlnesc într-un mod fericit sub semnul responsabilităţii civice şi al competenţei, astfel încât astăzi privirea poate urmări atât armonia jocului de volume, cât şi acurateţea fiecărui detaliu aşa cum au făcut-o locuitorii oraşului la începutul secolului. În acest fel, a fost restituită Oradiei o adevărată bijuterie arhitectonică.
Puternic personalizată ca prezenţă arhitecturală, clădirea are un aer de palat coborât din basme, cu turnul său de colţ ce ne reaminteşte de bastioanele cetăţilor medievale.
Articol scris pentru www.oradeainimagini.ro de CLAUDIA GAVRILAȘ
Multumim Larisa , Patricia Mutiu, Cristina Pop, Mihaela Ropotean si Radac Bogdan pentru poze.