Sinagoga-Aarchavas-Reine- o piatră de aducere aminte.
Pasionat sau nu de istorie, cu siguranță ai auzit de Holocaust. Această crimă în masă a lăsat unele amprente și asupra orașului nostru. În amintirea acestui fapt istoric, în Oradea regăsim sinagoga Aarchvas Reine.
Pe locul unde cândva funcționa o veche casă de rugăciune a comunității evreiești, astăzi se află sinagoga Aarchvas Rein, o clădire care prin maiestuozitatea și tragismul ei conservă sentimente de durere. Membrii comunității evreiești ortodoxe din Oradea acelor vremuri au constituit adevărate instituții de binefacere și de ajutorare. De atunci a existat o asociație numită Chebra Ahabat Reim (Asociația de Întrajutorare a Evreilor Ortodocși), care avea ca principal obiectiv ajutorarea semenilor suferinzi aflaţi în spitale sau cu o situație materială precară.
Denumirea sinagogii Aachvas Rein provine de la această asociație. Reprezentative pentru viața spirituală a comunității evreiești sunt obiectele de cult care au fost expuse, precum și tablourile unor rabini renumiți. Etajul muzeului a fost dedicat ororilor Holocaustului: consecințele Dictatului de la Viena, adoptarea legilor antisemite, închiderea populației evreiești în ghetou și deportarea în lagărele morții de la Auschvitz-Birkenau.
Intrarea centrală este destinată bărbaţilor și este încadrată de ferestre ovale. Această sinagogă este unică şi prin faptul că pereţii sunt de tip „vapor”, având formă de valuri. Singurele elemente decorative aplicate în casetele independente sunt hexagramele lui David. Acest element decorativ discret se regăsește pe balustrada balconului, pe tavanul sălii vopsit în alb, pe dulapul Torei, dar și într-o formă artistică pe pardoseala sălii. Conform ritualului iudaic, femeile intră în sinagogă prin lateral. Sinagoga are 450 de locuri, dintre care 300 sunt pentru bărbaţi – în naos, şi 150 sunt pentru femei – în balcoanele laterale şi în partea centrală.
Semnificativă pentru istoria orașului este personalitatea Tereza Mózes, supraviețuitoare a Holocaustului. În încăperea acestei sinagogi regăsim informații cu privire la biografia acesteia si de asemenea și mărturii din viața trăită în ghetou, cât și la Auschwitz sau alte lagăre de muncă.
În acest loc poți analiza obiecte ce aduc aminte prin pregnanța acestora de oribilele crime înfăptuite împotriva evreilor, documente care atestă preluarea obiectelor, steaua galbenă, documente din detașamentele de muncă forțată, cât și alte astfel de obiecte.
O altă figură importantă este cea a Évei Heyman, în onoarea ei s-au expus ediții ale jurnalului pe care aceasta l-a scris când, copilă fiind, se afla în ghetoul din Oradea. Titlul acestuia este „Am trait atât de puțin”. Pe lângă jurnal, vizitatorii mai pot găsi obiecte dragi Evei: bicicleta roșie, o pereche de patine, un aparat de fotografiat.
Numele celor care au pierit în lagărele naziste sunt inscripționate pe pereți, precum și elemente de grafică care arată evreii din ghetoul local, cât și cei care au fost închiși lagăr.
Pe suport electronic au fost instalate documentare privind lagărul de la Auschwitz, precum și o listă a victimelor orădene din lagărele de exterminare. Această expoziție este un mijloc prin care se răspândește memoria Holocaustului. Se impune să cunoaștem acest lucru, să nu uităm, pentru ca astfel de orori să nu se mai săvârșească niciodată, nicăieri.
Trecând dincolo de stilul architectural, sinagoga are o poveste și mai profundă de spus. Am încercat să o descriem în acest articol, însă doar o experiență personală i-ar reda întreaga însemnătate.
Articol scris pentru www.oradeainimagini.ro de CLAUDIA GAVRILAȘ
Multumim Larisa pentru poze.