Poză făcută la lansarea expoziției „Shalom! Despre iudaism și viața evreiască!” la Filarmonica.
O.î.I. Vă rog să ne spuneți cine sunteți și cu ce vă ocupați.
E.T. Mă numesc Emilia Teszler și sunt președintele Asociației Tikvah.
O.î.I. Cum a luat ființă asociația Tikvah?
E.T. Asociația Tikvah este o organizație non profit, înființată în 2010, de familia unei supraviețuitoare a Holocaustului. Asociația este membru în Association of Holocaust Organizations și în Platforma pentru Drepturi Fundamentale a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.
O.î.I. Care este obiectivul organizației?
E.T. Misiunea asociației, concretizată în activitatea pe care o desfășurăm, în proiectele la care am lucrat și în cele la care lucrăm constă în contribuții la documentarea prezenței, vieții și contribuției evreilor în Oradea, care include și perioada Holocaustului, în crearea de materiale care pot fi folosite și ca resurse educaționale în școli cu mesaje de respectare a drepturilor omului.
O.î.I. Pornind de la premisa că în primul rând Oradea se bucură de intervenția dumneavoastră, cu ce alte localități din țară sau din străinătate colaborați?
E.T. Prin pagina noastră de internet www.tikvah.ro și Facebook www.facebook.com/tikvahoradea informațiile sunt disponibile în întreaga țară, dar și în străinătate iar cu anumite proiecte am ajuns și ” fizic” în orașe ca Șimleu-Silvaniei, Cluj, Zalău, Arad, Sibiu, mergem la Brașov acum. Pe parcursul acestui an mai sperăm să ajungem la București, Iași, etc. Am participat la evenimente, conferințe, atât pe tema Holocaustului cât și a Drepturilor Omului la Budapesta, Viena, Cracovia iar prin membrul nostru onorific din Anglia ( și pe cheltuiala lui! ) și la Londra, Munchen, etc.
O.î.I. Care sunt proiectele asociației Tikvah aflate în derulare sau planificate pentru viitorul apropiat?
E.T. În aprilie 2014 am lansat la Oradea, la Biblioteca Județeană, pentru România, expoziția internațională ”Anne Frank- O istorie pentru prezent” realizată de Anne Frank House din Olanda și pe parcursul anului trecut am prezentat expoziția în mai multe orașe din țară. Anul acesta, cu sprijinul Ambasadei Olandei în România continuăm prezentarea expoziției în diferite orașe din România. Luna aceasta terminăm proiectul ” Vocile eliberatorilor”, care a inclus și un eveniment major în 27 ianuarie, la Primărie, eveniment de marcare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Acest proiect a fost finanțat în marea lui parte de International Holocaust Remembrance Alliance și menționez aici că în 2016 România va prelua președinția acestui organism interguvernamental . Vom mai derula în acest an un proiect educațional despre aspecte din istoria romilor și evreilor.
Sperăm de asemenea să finalizăm proiectul despre Memorialul ” Eva Heyman” dedicat copiilor și adolescenților evrei orădeni care au pierit în Holocaust. E vorba de o statuie care va fi amplasată în Parcul Bălcescu al cărui mulaj a fost executat pro bono de Flor Kent din Anglia, care are lucrări expuse la Londra, Praga, Viena, etc. Am vrea ca amintirea acelei întregi generații pierdute de copii evrei să rămână în memoria colectivă a orașului și să îndemne la meditare asupra pericolelor discriminării, gândirii stereotipe, prejudecăților, intoleranței, antisemitismului sau altui gen de ură îndreptat împotriva unei minorități etnice sau de altă natură și la unde pot duce acestea dacă nu le adresăm atunci și acolo unde ele apar.
Avem o sumă pentru acest memorial primită ca donație, dar mai trebuie să facem rost de bani și eu sper că orădenii vor consimți să participe la acest proiect, cu sprijin financiar.
Anul acesta sperăm să realizăm a treia ediție a competiției de tenis de câmp ” Lenke Ziszovits Popper”, competiție pe care am inaugurat-o în 2013 în memoria multiplei campioane naționale și internaționale din Oradea care a pierit la Auschwitz împreună cu fetița ei de câteva luni.
O.î.I. Cum comemorează Oradea durerea Holocaustului?
E.T. De exemplu prin participarea la evenimente de comemorare organizate la Comunitatea Evreilor din Oradea sau de Asociația Tikvah sau în școli, etc. Avem un parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor cu care colaborăm foarte bine. Noi încercăm să mărim numărul de instituții publice care la 9 octombrie și 27 ianuarie își apleacă atenția asupra acestor zile și le marchează. Un exemplu pozitiv în acest sens sunt Primăria, Prefectura, Biblioteca Județeană, Direcția Judeteană pentru Cultură, Filarmonica, Direcția pentru Sport și Muzeul Țării Crișurilor iar începând cu acest an am primit semnale pozitive și de la alte instituții publice. Este foarte important că reprezentanții diferitelor culte religioase sunt și ele alături de noi și aici cand spun ” noi” mă refer nu numai la asociație cât și la evrei în general.
Aș mai menționa pozitiv presa, în acest sens. Și bineînțeles Universitatea, profesori și conferențiari care au publicat multe cărți și articole despre această temă și studenții care participă la diferite activități.
Cel mai important segment este totuși cel reprezentat de elevi, adică cei mai tineri, iar ei trebuie să fie informați corect, să fie lăsați să pună întrebări, etc.
O.î.I. În ce măsură am învățat noi ca societate să veghem asupra respectării drepturilor noastre și ale semenilor noștri?
E.T. Nu știu dacă eu sunt în măsură să răspund la această întrebare. Eu cred că acest proces de învățare este unul continuu și trebuie să înceapă de la fiecare din noi. Modul de comportament al societății e dat de suma comportamentelor individuale.
Foarte important este să nu fim spectatori pasivi când drepturile semenilor noștri sunt încălcate.
O.î.I. Cum prevenim prejudecăţi şi intoleranţă? (Întrebarea a fost preluată de pe www.tikvah.ro)
E.T. Aș putea da un răspuns foarte lung dar și unul foarte concis. Permiteți-mi să optez pentru cel din urmă: prin educație, informare corectă și empatie.
O.î.I. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum se raportează orădenii la evreii care trăiesc printre noi?
E.T. Aici am un răspuns foarte pozitiv și bineînțeles, ca și mai sus, vorbesc în nume propriu, al meu și al familiei mele: foarte bine. Pe nimeni nu interesează că eu sunt evreică sau nu, dacă sunt judecată sunt judecată, pozitiv sau negativ, pe seama a ceea ce fac, a cum mă comport. Și asta e minunat.
O.î.I. Care este mesajul dumneavoastră pentru orădenii care vor citi acest interviu?
E.T. Să continuăm să ne iubim orașul, să ne respectăm unii pe alții, să fim solidari, să fim orașul cu locuitorii cei mai amabili :). Să îl păstrăm curat. Să nu îi tăiem arborii și să nu îi omorâm câinii.
Și să nu îi uităm pe cei care au trăit aici înaintea noastră. Inclusiv pe evreii care cândva au fost peste un sfert din populația orașului.
