Turist sau localnic, oricare din aceste două ipostaze ai fi, Oradea rămâne un oraș autentic, impresionând în primul rând prin diversitatea de clădiri, ale căror culori, stil, arhitectură și poveste ne frapează ochii și mintea.
Una dintre aceste clădiri este Palatul Apollo. De mai bine de un secol, frumoasa clădire frapează prin minuțiozitatea detaliilor, a liniilor fin trasate, dar și prin rafinamentul culorilor si a nuanțelor utilizate. Acesta este situat pe Calea Republicii, numărul 12, la intersecția cu strada Mihai Eminescu. Palatul Apollo este cea mai nouă construcție dintre cele patru palate așezate în cele patru colțuri ale străzii.
Povestea sa începe din anul 1820, când clădirea a funcționat ca han (proprietate a municipalității orădene), după care aceasta este lăsată, din nefericire, în paragină.
Un secol mai târziu, hanul este demolat, în locul acestuia fiind construit actualul palat.
La începutul secolului XX, în anul 1912, cunoscutul arhitect orădean, Rimanóczy Kálmán Junior, începe schițele și planurile reconstruirii acestei clădiri. Câțiva ani mai târziu, acesta moare, neputând vedea cu propriii ochi planul făurit. Cu toate acestea, proiectul clădirii este continuat și finalizat de discipolul său, Krausze Tivadar. Palatul este oferit ulterior în închiriere de către municipalitatea orădeană în 1914.
Apollo cel ghinionist
În vremea comunismului, clădirea pe care astăzi o recunoaștem drept Palatul Apollo funcționa o alimentară numită Unic. Se credea despre această clădire că ar aduce ghinion proprietarilor săi, deoarece fiecare magazin existent în clădire falimenta. După Revoluție lucrurile nu au stat mai bine, magazinele continuând să dea faliment. De asemenea, în acele vremuri funcționau în incintă săli de jocuri și cazinouri, dar la fel ca alte afaceri, și acestea au falimentat.
În culori pastelate
Aflată în Imperiul Austro-Ungar până în 1918, în partea vestică a Transilvaniei, Oradea a preluat majoritatea influențelor urbanistice și arhitecturale din centrul Europei, în special din Budapesta și Viena. Astfel, putem observa aici o mulțime de clădiri în stil neoclasic, baroc sau Art Nouveau, ultimul cu un succes deosebit, în forma specifică acestui spațiu, numit Secession.
Secesiunea vieneză a fost o mișcare artistică apărută în 1897 la Viena, după modelul Secesiunii müncheneze. Mișcarea a reunit mai ales artiști plastici, pictori, graficieni și arhitecți, care s-au rupt de tradiția istoristă care domina vremea respectivă în Europa și America de Nord, de unde numele de Secession.
Termenul de secesiune provine din latinescul secessio, care înseamnă separare sau scindare, arătând pe deoparte faptul că clădirile construite în acest stil sunt diferite de cele existente.
În prezent, la parterul palatului își desfășoară activitatea diferite magazine, dar și un cazino. De această dată, aceste afaceri sunt prospere. Se pare că Palatul și-a depășit condiția de ghinionist, iar datorită culorilor deschise care învăluie clădirea, aceasta luminează întreaga Pietonală, dând viață si prospețime locului, fapt ce contrastează cu trecutul acesteia.
La fel ca Oradea însăși, Palatul Apollo își scrie o nouă poveste, de această dată în culori pastel.
Articol scris pentru www.oradeainimagini.ro de CLAUDIA GAVRILAȘ
Mulțumim Delia Georgina, Patricia Mutiu si Radac Bogdan pentru poze.
încărcare hartă - vă rugăm aşteptaţi...
