Informatii
TwitterRssFacebookGoogle+PinterestYoutube
Meniu

Orădeni, așa da… Anca Wallmen

Orădeni, așa da… Anca Wallmen

0 Flares 0 Flares ×

Am făcut cunoștință cu Anca Wallmen în 2013 în cadrul campaniei Mândru că sunt orădean. Auzisem la momentul respectiv câte ceva despre Anca, știam că se poate mândri cu rezultate remarcabile și vedeam clar din declarațiile celor care o cunoșteau că este o persoană iubită, admirată și respectată. Colaborarea din cadrul campaniei și tot ce am aflat despre ea ulterior, face din Anca Wallmen- președinta Federaţiei Române de Karate Kyokushin, un orădean pe care îl aducem cu drag din nou înaintea dumneavoastră.

O.î.I. Oradea deține prin tine președinția Federaţiei Române de Karate Kyokushin. Spune-ne, te rog, cine este Anca Wallmen în viața profesională.
A.W. Karate Kyokushin și federația sunt o preocupare permanentă pentru mine. Spre fericirea mea, totul este o muncă în echipă. Toți lucrăm ca voluntari și suntem conduși de dorința de a promova această artă marțială. Eu încerc să coordonez cât de bine activitatea federației pentru că știu cât de importante sunt toate detaliile. Am fost și competitioare, sunt și antrenor, conduc un club sportiv și cunosc aspectele tehnice și din poziția de președinte.
Nu se realizează nimic ușor, în special în România. Dar de multe ori, lipsa fondurilor și indiferența oamenilor care ar trebui să ne fie alături în strădaniile noastre, poate fi compensată cu pasiune. Eu așa încerc să lucrez.

O.î.I Apreciem mult faptul că ai încercat- și reușit, din punctul nostru de vedere- să promovezi Oradea la nivel național și internațional în contextul Karatelor Kyokushin. Ce anume ai făcut și care au fost piedicile de care te-ai lovit?
A.W. Inițial a fost un rezultat al faptului că aveam rezultate competiționale bune, atât personal cât și prin clubul GYM. Apoi a devenit un fapt conștient. Am organizat numeroase competiții naționale și internaționale la Oradea, cele mai importante fiind cele 3 campionate europene organizate în 1998, 2000 și 2013. A fost greu de fiecare dată: la prima ediție am avut sponsori alături, dar nu exista infrastructura, iar anul trecut infrastructura a existat în schimb au lipsit banii. Cu toate ca ne -am înhămat la această muncă serioasă, pentru a schimba străinilor imaginea despre România și a prezenta Oradea ca un oraș european, cu mici excepții n- am beneficiat de sprijinul autorităților. Nu ne-a fost deloc ușor; mă bucur că s-a terminat totul cu bine. Mă voi gândi de 100 de ori înainte de-a mă mai angaja la așa ceva în viitor.

O.î.I. Cum privesc orădenii Karatele Kyokushin?
A.W. Nu știu cum să-ți răspund. Eu aș vrea să cred că suntem priviți cu respect. Karate Kyokushin este full –contact, lupta este spectaculoasă, gradele se obțin prin examene dificile, antrenamentul este dur și are efect asupra fizicului, dar în special asupra spiritului.
Practicanții care se antrenează cu seriozitate sunt oameni modești, respectuoși, rezistenți. Eu așa văd lucrurile și mă bucur să fiu în mijlocul celor care practică acest stil de karate.

O.î.I. Care este cel mai mare vis al tău pentru orașul nostru, în contextul Karatelor Kyokushin?
A.W. Nu visez imposibilul, dar mi-ar plăcea să nu se facă diferențe între sporturi; de exemplu olimpice și neolimpice. Nici măcar oamenii care sunt plătiți să cunoască și să coordoneze fenomenul sportiv nu știu ce presupune o medalie în Karate Kyokushin. Nu există nicio diferență între cât muncește un fotbalist și un karateka, dar există diferențe în condițiile de antrenament și în recunoașterea rezultatelor. Mi-ar plăcea să avem șanse egale, să fim promovați egal, să fim ajutați egal; oamenii să ajungă să înțeleagă cât de important e să faci sport, să fii educat printr-o artă marțiala.

O.î.I. Care este cea mai mare bucurie a ta privitoare la orașul nostru?
A.W. În Oradea se găsesc clubul nostru, locul de antrenament și familia. Este mai mult decât îmi pot dori.

O.î.I. Dacă ar fi să creezi un monument simbol al orașului, care ar fi acela?
A.W. Nu este cazul să-l creez eu. Oradea a existat prin și în jurul cetății. Cetatea este simbolul orașului și sper să o văd într-o zi evidențiată așa cum merită.

O.î.I. Ai putea să ne spui câteva afirmații despre Oradea făcute de oameni din lumea Karatelor Kyokushin?
A.W. Nu pot cita afirmații, pot spune doar că în lumea noastră a Karateului Kyokushin când vorbim despre România, vorbim implicit și despre Oradea. Datorită campionatelor europene organizate aici, toți au amintiri plăcute legate de Oradea. Românii sunt gazde adevarate, iar noi ne-am tratat cu generozitate musafirii de fiecare dată.

O.î.I. Ce anume- consideri tu- strică imaginea orașului în ochii străinilor care ne vizitează?
A.W. Din păcate lista este destul de lungă. Începe cu atitudinea Poliției de frontieră și mirosurile plăcute ce te întâmpină la intarea în oraș . Iar pentru cei care au ochi să vadă, faptul că nu există piste de biciclete, dezinteresul pentru sport și tratamentul inuman aplicat câinilor sunt toate pete negre pentru Oradea.

O.î.I. Cum sunt orădenii, după părerea ta?
A.W. Oradenii sunt ca toți oamenii; există întregul sortiment. Dar dacă e să-i compar cu restul țării, orădenii sunt mai calmi, mai deschiși și mai sinceri.

O.î.I. În încheiere, te rugăm să adresezi câteva cuvinte orădenilor de pretutindeni.
A.W. Orădenilor de acasă le doresc să „sfințească locul” și să facă din Oradea orașul în care să iubească să trăiască…iar celor plecați, să revină întotdeaua cu plăcere!

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 Pin It Share 0 Google+ 0 LinkedIn 0 0 Flares ×